Aici nu-i acolo. Aici se opreşte trenu-n gară, nu gara la tren. Aici e pe viaţă şi pe moarte,(...)aici e ca la dugheană, ca la tejghea, ca la obor - Nicolae Steinhardt
vineri, 31 decembrie 2010
carly smithson isi merita locul
inteleg de ce o compara lumea cu amy lee. da' femeea asta canta. si-mi place de mor. nu de ea, ca de amy lee, de exemlu. but ai rili laik har orc
marți, 28 decembrie 2010
Emotiile, sefu...
Probabil emotionati de prezenta sefului al mare, Peter Imre, in poza, oamenii de la Adevarul l-au semnat pe frate-miu Catalin Tudorica, fotograf la holdingul cu fail, cu numele meu (la sursa foto).
Nu, nu lucrez pe ascuns cu ei :)
joi, 9 decembrie 2010
Spartanii vs. corporate shit
E sfarsit de an si, ca orice alta firma care a aderat la modelul corporatist, firma X consuma un soi de energii sa-l faca-cum se cuvine.
Asadar firma X isi indeamna angajatii sa-si faca-cadouri "oarbe" (secret santa) si pregateste si o petrecere tematica.
E, moneyro, avand cam acelasi numar de angajati ca si firma x, nu simte nevoia unor astfel de enormitati. Or fi colegi(e) care viseaza in secret la asa ceva, dar s-ar potrivi ca nuca in perete treaba asta.
E mai spartan, asa. Is relatii solide bazate pe "ce scrii azi?", "vii ma la bere?" (zilnic), "cat am facut ieri?", "cat are capital?", "ai terminat ma ala?", "vezi ca lipsesc maine.../imi lasi text", "cojocaru unde e ma?" "asta nu prea face", "pune-l pe pozitia a doua", "e de main", "ce dam maine?", "esti dobitoc" sau "da-te-n slbz"
O pleiada de formule care fac din moneyro un grup de oameni care urmaresc acelasi scop, dar care nu apartin grupului. Si nici nu simt nevoia. N-au nevoie sa-si faca-cadouri. Tin doar la text, la salariu si la concediu. Is o armata cinica. Fara pamponashe care sa ascunda barfa uneori sterila, alteori distructiva clocita sub umbrela corporate.
Daca redactia moneyro ar fi acum guvernul romaniei ar scoate tara din rahat fara sa clipeasca. Si aia de la ZF la fel.
E, d-aia nu i-as vedea imbracati in clovni la sfarsit de an, asa cum obisnuiesc corporatistii sa faca.
Noi nu vrem sa ne dam prietenia. Vrem sa fim mai buni si sa luam mai multi bani. Asa ca ne uitam la inceputul anului viitor, nu la sfarsitul astuia.
Asadar firma X isi indeamna angajatii sa-si faca-cadouri "oarbe" (secret santa) si pregateste si o petrecere tematica.
E, moneyro, avand cam acelasi numar de angajati ca si firma x, nu simte nevoia unor astfel de enormitati. Or fi colegi(e) care viseaza in secret la asa ceva, dar s-ar potrivi ca nuca in perete treaba asta.
E mai spartan, asa. Is relatii solide bazate pe "ce scrii azi?", "vii ma la bere?" (zilnic), "cat am facut ieri?", "cat are capital?", "ai terminat ma ala?", "vezi ca lipsesc maine.../imi lasi text", "cojocaru unde e ma?" "asta nu prea face", "pune-l pe pozitia a doua", "e de main", "ce dam maine?", "esti dobitoc" sau "da-te-n slbz"
O pleiada de formule care fac din moneyro un grup de oameni care urmaresc acelasi scop, dar care nu apartin grupului. Si nici nu simt nevoia. N-au nevoie sa-si faca-cadouri. Tin doar la text, la salariu si la concediu. Is o armata cinica. Fara pamponashe care sa ascunda barfa uneori sterila, alteori distructiva clocita sub umbrela corporate.
Daca redactia moneyro ar fi acum guvernul romaniei ar scoate tara din rahat fara sa clipeasca. Si aia de la ZF la fel.
E, d-aia nu i-as vedea imbracati in clovni la sfarsit de an, asa cum obisnuiesc corporatistii sa faca.
Noi nu vrem sa ne dam prietenia. Vrem sa fim mai buni si sa luam mai multi bani. Asa ca ne uitam la inceputul anului viitor, nu la sfarsitul astuia.
vineri, 19 noiembrie 2010
Am o poza cu tine
Un vechi amic se intreaba pe Facebook ce urmeaza dupa asta. Isi raspunde tot el ca realitatea virtuala.
Cum realitatea e doar una vazuta din X unghiuri, ma gandesc ca social media e doar o chestie care ne inlocuieste picioarele sau benzina, dupa caz. Iata:
1. blogul: esti tu
2. Site-ul: e firma. Daca lucrezi de-acasa, stii unde e
3. Forumul: barul cu oamenii d-acolo
4. Facebook: Cercul tau de prieteni/cunoscuti/amici si restul prin alianta. Lumea ta.
5. Urmeaza sa fie strada (probabil un Omegle mai destept)
6. Ce-i dincolo de strada? Lumea mare. Un Google in timp real.
7. Va fi straniu
PS: Titul e o inventie. Cine recunoaste totusi personaju din poza, pus si el la misto, are o bere. In caz ca is mai multi se va face o foarte subiectiva tragere la sorti
luni, 25 octombrie 2010
Asa se face un site
Alo, guvernul Romaniei? Asa se face un site guvernamental www.airforce.com
Intrati cu incredere, este genial
Intrati cu incredere, este genial
vineri, 8 octombrie 2010
marți, 5 octombrie 2010
Vreau sa vad Chisinaul
Inspirat de Matache si a lui incredibila excursie in India, mi-am adus aminte brusc de locurile pe care vreau sa le vad neaparat. Primul pe lista e Chisinau
Mi se pare de-a dreptul talamb ca am ajuns la Bonn si n-am vazut Chisinaul.
Vreau sa fac io poza aia din capul postului
marți, 28 septembrie 2010
Filme business horror (nu trebuie ratate)
1. Wall Street (1987)
Greed is good
Acest Gordon Gekko e arhetipul omului de afaceri (magnat) de Romania. E un Warren Buffet neserios. Dar foarte bun. Un fel de Vantu. Un fel de Patriciu ceva mai cinic, dar mai putin abil in relatii potrivite.
2. Boiler Room (2000)
Trailer
Speculatorul de tip nou. Brokerul cu gel. Abil in vanzari. Defapt asta-i tot - Pompa (in termenii forumurilor de specialitate - ia actzia asta ca e cea mai buna din lume. Maine faci cel putin 15% pe ea). Cumperi exact cand vand eu.
Daca gekko, speculatorul de tip vechi, n-are viatza, astia mici au bautura/curve/droguri/ferrari.
Un milion de dolari de caciula in 3 ani.
3. Thank you for smoking (2005)
Trailer
Vinde. Ce? Tutunul, alcoolul si armele invart (legal) pamantul. Mai sunt doua (ilegale) care-i ung rolele: drogurile si prostitutia, dar despre astea nu s-a facut inca un film serios. Sau nu-l stiu io
joi, 26 august 2010
NOU! Guvernul violeaza persoane fizice. Si invers.
PRO
Individul împotriva statului
Îmi permit să parafrazez solida carte a liberalului Herbert Spencer pentru că, dacă până acum statul a sclăvit firmele, entităţi vaduvite de multe libertăţi de legile României, acum a coborât la bază. Adică, violează persoane fizice.
Deci Boc&Vladescu si companiile au coborat la individ. Era totul in regula si au gasit ca e timpul sa se puna pe regulat persoane fizice. Sa le puna taxe mai multe si sa-i tarasca pe la ghiseele guvernate de salariatele lor cu freze tip Apaca pe care nu vor in ruptul capului sa le dea afara. Ba mai fac si imprumuturi pe banii nostri ca sa le plateasca.
Defapt, incepeti datul afara cu voi, sefii guvernului.Oricum n-o sa platesc nimic. Si in situatia mea vor fi multi. Adica: o sa ma trezesc lunar cu o suma in buzunar pe care ar trebui sa ti-o dau tie. Daca persoana juridica face exercitiul asta din prima luna de existenta, peste mine au trecut circa 10 ani de activitate in care n-am avut nici o tangenta cu chioscul tau cu aia de la Apaca.
Te razi, ca inca vorbesc la persoana intai singular. Ai grija, is cateva sute de mii de oameni care n-au exercitiul asta. Adica nu-l vad io p-ala care, in loc sa duca banii acasa la familie sau sa se duca intr-un club sa se faca muci cu “tovarasii”, dupa caz, vine la prima ora la coada la casa de pensii sa depuna foncirea.
O sa ai sute de mii de restanti domnule ministru de Finante. Ce-o sa le/ne faci? O sa ne pui la munca in folosul comunitatii? Era foarte complicat sa retii la sursa plata contributiilor? Ti-ai mai bagat si partidul (ala in care nu esti, stiu) in rahat pentru doua fire pe trei randuri.
CONTRA
Necunoaştere. Ipocrizie. Ţipăm, dar oare chiar ştim pentru ce?
Jurnaliştii ţipă azi pentru că se confruntă cu o chestiune care pentru restul producătorilor durează din 1990 încoace.
Afară de plata efectivă, în lei, la ghişeu. Nimic nu e aiurea în modificările aduse Codului fiscal. Şi aşa, măreaţa breaslă rămâne cu un privilegiu. Nu scriitorul de rând. Patronul lui. Pentru că, după toate modificările, plăteşte mult mai puţin decât colegii lui de suferinţă (sau de ţepe) din restul economiei.
Un proprietar de ţesătorie sau unul de construcţii de avioane plăteşte, atentie, numai pentru pensii 20,8% din venitul brut pe care-l plateste angajatului. Si angajatul lui mai plateste inca 10,5% pentru fix acelasi lucru. Noi ne cacaim pentru un 16,5% pentru toate asigurarile sociale. Pensii, sanatate si somaj.
Acum eu tip pentru ca nu vreau la ghiseu. Desi nu-mi aduc aminte sa fi facut mari eforturi sa-i ajut pe ceilalti participanti la traficul fiscal sa aiba parte de un tratament, firesc, online.
Concluzia: suntem un popor de cretini. De la un capat la celalalt :)
Individul împotriva statului
Îmi permit să parafrazez solida carte a liberalului Herbert Spencer pentru că, dacă până acum statul a sclăvit firmele, entităţi vaduvite de multe libertăţi de legile României, acum a coborât la bază. Adică, violează persoane fizice.
Deci Boc&Vladescu si companiile au coborat la individ. Era totul in regula si au gasit ca e timpul sa se puna pe regulat persoane fizice. Sa le puna taxe mai multe si sa-i tarasca pe la ghiseele guvernate de salariatele lor cu freze tip Apaca pe care nu vor in ruptul capului sa le dea afara. Ba mai fac si imprumuturi pe banii nostri ca sa le plateasca.
Defapt, incepeti datul afara cu voi, sefii guvernului.Oricum n-o sa platesc nimic. Si in situatia mea vor fi multi. Adica: o sa ma trezesc lunar cu o suma in buzunar pe care ar trebui sa ti-o dau tie. Daca persoana juridica face exercitiul asta din prima luna de existenta, peste mine au trecut circa 10 ani de activitate in care n-am avut nici o tangenta cu chioscul tau cu aia de la Apaca.
Te razi, ca inca vorbesc la persoana intai singular. Ai grija, is cateva sute de mii de oameni care n-au exercitiul asta. Adica nu-l vad io p-ala care, in loc sa duca banii acasa la familie sau sa se duca intr-un club sa se faca muci cu “tovarasii”, dupa caz, vine la prima ora la coada la casa de pensii sa depuna foncirea.
O sa ai sute de mii de restanti domnule ministru de Finante. Ce-o sa le/ne faci? O sa ne pui la munca in folosul comunitatii? Era foarte complicat sa retii la sursa plata contributiilor? Ti-ai mai bagat si partidul (ala in care nu esti, stiu) in rahat pentru doua fire pe trei randuri.
CONTRA
Necunoaştere. Ipocrizie. Ţipăm, dar oare chiar ştim pentru ce?
Jurnaliştii ţipă azi pentru că se confruntă cu o chestiune care pentru restul producătorilor durează din 1990 încoace.
Afară de plata efectivă, în lei, la ghişeu. Nimic nu e aiurea în modificările aduse Codului fiscal. Şi aşa, măreaţa breaslă rămâne cu un privilegiu. Nu scriitorul de rând. Patronul lui. Pentru că, după toate modificările, plăteşte mult mai puţin decât colegii lui de suferinţă (sau de ţepe) din restul economiei.
Un proprietar de ţesătorie sau unul de construcţii de avioane plăteşte, atentie, numai pentru pensii 20,8% din venitul brut pe care-l plateste angajatului. Si angajatul lui mai plateste inca 10,5% pentru fix acelasi lucru. Noi ne cacaim pentru un 16,5% pentru toate asigurarile sociale. Pensii, sanatate si somaj.
Acum eu tip pentru ca nu vreau la ghiseu. Desi nu-mi aduc aminte sa fi facut mari eforturi sa-i ajut pe ceilalti participanti la traficul fiscal sa aiba parte de un tratament, firesc, online.
Concluzia: suntem un popor de cretini. De la un capat la celalalt :)
miercuri, 25 august 2010
Declaratii online? Tartorul Vladescu nu stie cu calculatorul. deci kanci.
Cerera legitima a lui Cristian Ghinea, aceea de a permite populatiei sa depuna declaratiile de contributii sociale (si nu numai p-alea) online nu se va intalni cu o realitate pe care ne-o dorim.
Statul va pune pe ultimul loc acest mod civilizat, modern, usor, de a tine o evidenta curata a interactiunii contribuabil-stat. Vom cara ca boii hartii in continuare si ne vom umili la cozile ghiseelor statului iresponsabil. Iar ei vor rade in continuare de noi
De ce? Ministrul Finantelor, Sebastian Vladescu, acest "artizan" al mizeriilor fiscale petrecute in ultima vreme, acest sunt Stie-tot si voi sunteti niste prosti nu stie de unde se deschide un calculator.
Dovada video o aveti aici (filmata la un interviu luat de regretatul Marius Zamfir)
Statul va pune pe ultimul loc acest mod civilizat, modern, usor, de a tine o evidenta curata a interactiunii contribuabil-stat. Vom cara ca boii hartii in continuare si ne vom umili la cozile ghiseelor statului iresponsabil. Iar ei vor rade in continuare de noi
De ce? Ministrul Finantelor, Sebastian Vladescu, acest "artizan" al mizeriilor fiscale petrecute in ultima vreme, acest sunt Stie-tot si voi sunteti niste prosti nu stie de unde se deschide un calculator.
Dovada video o aveti aici (filmata la un interviu luat de regretatul Marius Zamfir)
Etichete:
calculator,
Cristian Ghinea,
declaratii de contributii,
fiscalitate,
kanci,
nu stie,
online,
prosti,
Sebastian vladescu,
stie tot,
tartorul,
video
sâmbătă, 21 august 2010
Problema mea/lor cu brunetele cu ochi verzi
Care este problema mea cu brunetele cu ochi verzi(cap de afis nevasta-mea, bineinteles). O chestiune celebra intre apropiatii mei.
Imi plac filmele SF. Oamenii care le fac au abuzat de modelul asta - bruneta albinoasa cu ochii verzi/albastri. Le-o parea ca e mai SF asa. Probabil. De-aici, sursa obsesiei.
Dovezi:
Ornella Mutti - Flash Gordon
Claudia Black - Aeryn - Farscape
Andrea Parker - Miss Parker - The Pretender
Malin Akerman - Watchmen si Lucy Lawless - Battlestar Galactica (si lucy lawless ar putea fi de vina, nu sunt sigur)
Chloe - Star Gate Universe
Megan Fox - Transformers
Stacey Haijduk - Seaquest (mult mai misto decat in poza asta)
Milla Jovovich - Ultraviolet
Jennifer Connely - Dark City
Charlize Theron - Aeon Flux
Zooey Deschanel - The Hitchhiker's Guide to the Galaxy
Alessandra Torresani - Caprica
Delphine Chaneac - Splice
Si exemplele mai pot continua. Insa deja nu mai are rost. Asa e. Am fost manipulat.
Imi plac filmele SF. Oamenii care le fac au abuzat de modelul asta - bruneta albinoasa cu ochii verzi/albastri. Le-o parea ca e mai SF asa. Probabil. De-aici, sursa obsesiei.
Dovezi:
Ornella Mutti - Flash Gordon
Claudia Black - Aeryn - Farscape
Andrea Parker - Miss Parker - The Pretender
Malin Akerman - Watchmen si Lucy Lawless - Battlestar Galactica (si lucy lawless ar putea fi de vina, nu sunt sigur)
Chloe - Star Gate Universe
Megan Fox - Transformers
Stacey Haijduk - Seaquest (mult mai misto decat in poza asta)
Milla Jovovich - Ultraviolet
Jennifer Connely - Dark City
Charlize Theron - Aeon Flux
Zooey Deschanel - The Hitchhiker's Guide to the Galaxy
Alessandra Torresani - Caprica
Delphine Chaneac - Splice
Si exemplele mai pot continua. Insa deja nu mai are rost. Asa e. Am fost manipulat.
Etichete:
Andrea parker,
brunete,
caprica,
charlize theron,
Chloe,
delphine chaneac,
jennifer connely,
lucy lawless,
Malin akerman,
megan fox,
milla jovovich,
ochi verzi,
splice,
torresani,
zooey deschanel
marți, 17 august 2010
Ce mai cauta bou' roman pe gugal
Intrebari frecvente cu c: cine, cand, care, ce. "cum" nu merge, din motive evidente, pt unii.
La Cine. Cei mai tari is aia care intreaba google cine sunt eu, asteptand, bineinteles, ca acest oracol sa le raspunda. Aia cu cine sta pe invisible o sa fie frecventa pana la sfarsitul netului, cu toate variatiile ei, inclusiv "inv". Cauta, idiotii, in limba aia in care scriu.
Cine a regizat acest videoclip? - R: :(
La Ce
Aceeasi treaba cu oracolul. Ce visez. P-aia cu ce fel de animal esti n-o inteleg.
La Care
Se complica lucrurile. Care este capitala canadei/care este capitala danemarcei. R: sper sa nu fiu pana la urma nevoit sa plec in Australia
Care este cea de-a treia planeta a sistemului solar - R: stai jos. 4 (patru)
Care este cea mai mare realizare profesionala de pana acum - R: La sapa sau pe centura, lasa CV-urile.
La Cine. Cei mai tari is aia care intreaba google cine sunt eu, asteptand, bineinteles, ca acest oracol sa le raspunda. Aia cu cine sta pe invisible o sa fie frecventa pana la sfarsitul netului, cu toate variatiile ei, inclusiv "inv". Cauta, idiotii, in limba aia in care scriu.
Cine a regizat acest videoclip? - R: :(
La Ce
Aceeasi treaba cu oracolul. Ce visez. P-aia cu ce fel de animal esti n-o inteleg.
La Care
Se complica lucrurile. Care este capitala canadei/care este capitala danemarcei. R: sper sa nu fiu pana la urma nevoit sa plec in Australia
Care este cea de-a treia planeta a sistemului solar - R: stai jos. 4 (patru)
Care este cea mai mare realizare profesionala de pana acum - R: La sapa sau pe centura, lasa CV-urile.
miercuri, 11 august 2010
Glosar de termeni economici dictionar
Ajustare ciclică a veniturilor bugetare - eliminarea componentei veniturilor publice care este generată de excesul/deficitul de cerere (expansiunea/contracţia economiei), eliminarea fluctuaţiilor fată de trend; nivelul veniturilor publice ajustate ciclic este nivelul veniturilor încasate dacă PIB-ul ar fi la nivelul său potenţial.
Aranjament Stand-by - decizie a FMI urmare a căreia o ţară membră este asigurată că va putea efectua trageri din Contul General de Resurse al Fondului până la un anumit nivel şi pe o anumită perioadă, de obicei unul sau doi ani, cu condiţia respectării angajamentelor prevăzute în aranjamentele de sprijinire ale economiei.
Arierate - împrumuturi sau datorii băneşti care au devenit restante în urma nerespectării condiţiilor contractuale dintre unităţile economice şi stat.
Balanţă comercială - parte a balanţei de plăţi ce prezintă diferenţa dintre exporturile şi importurile de bunuri şi servicii realizate într-o anumită perioadă de timp.
Balanţă de plăţi - situaţie statistică ce prezintă tranzacţiile realizate de o ţară cu exteriorul, într-o anumită perioadă de timp.
Cerere agregată – cheltuielile totale efectuate de utilizatorii interni şi externi pentru achiziţionarea bunurilor şi serviciilor finale produse într-o economie. Se determină ca sumă între cererea internă şi exporturile de bunuri şi servicii.
Clasificaţie economică - gruparea cheltuielilor după natura şi efectul lor economic.
Clasificaţie funcţională - gruparea cheltuielilor după destinaţia lor pentru a evalua alocarea fondurilor publice unor activităţi sau obiective care definesc necesităţile publice.
Condiţionalităţi - politici economice pe care ţările membre urmează să le aplice ca o condiţie pentru utilizarea resurselor FMI. Acestea sunt de cele mai multe ori exprimate sub forma criteriilor de performanţă (de exemplu ţinte monetare şi bugetare), în scopul asigurării aptului că utilizarea finanţării FMI este temporară şi respectă programul de ajustare menit să corecteze dezechilibrele balanţei de plăţi.
Consolidare fiscală - politica ţintită către reducerea deficitelor bugetare şi a acumulării de datorie publică.
Consum final - componentă a cererii interne care cuprinde consumul privat şi cheltuielile guvernamentale cu bunuri şi servicii publice.
Contagiune - reprezintă transmisia unor şocuri la nivel inter-sectorial, pe plan intern şi internaţional, independent de interconexiunile structurale sau de perturbările curente.
Cont de capital - statistică macroeconomică ce prezintă fluxul de transferuri de capital şi de achiziţii / vânzări de active nefinanciare şi nemateriale.
Cont financiar - statistică macroeconomică ce prezintă fluxul de tranzacţii asociate cu schimbarea dreptului de proprietate asupra activelor sau pasivelor externe ale unei ţări şi cuprinde investiţiile străine directe, investiţiile de portofoliu, derivatele financiare, alte investiţii de capital şi activele de rezervă.
Contribuţie - prelevare obligatorie a unei părţi din veniturile persoanelor fizice şi juridice, cu sau fără posibilitatea obţinerii unei contraprestaţii.
Convergenţă reală - în procesul de aderare la o zonă monetară, precum zona euro, este necesară realizarea unei convergenţe reale, în sensul unui grad ridicat de similitudine şi coeziune a structurilor economiilor ţărilor candidate; deşi Tratatul de Maastricht nu menţionează criteriile de convergenţă reală, aceasta poate fi sintetizată printr-o serie de indicatori precum PIB pe locuitor, gradul de deschidere al economiei, ponderea comerţului cu ţările membre în totalul comerţului exterior, structura economiei.
Creştere economică – rata anuală de creştere a PIB real.
Criterii de convergenţă nominală (Maastricht) - cele patru criterii prevăzute de Articolul 140(1) al TFUE care trebuie îndeplinite de către fiecare stat membru al UE înainte ca acesta să adopte moneda euro, şi anume: 1) rata inflației nu trebuie să depașească cu mai mult de 1,5 puncte procentuale media celor mai performante trei țări din Uniunea Europeană la acest capitol; 2) rata dobânzii nominale pe termen lung nu trebuie să depășească cu mai mult de 2 puncte procentuale media ratei dobânzii in primele trei state membre cu cele mai bune performanțe din perspectiva stabilității prețurilor; 3) deficitul bugetar trebuie să fie mai mic de 3% din PIB; ponderea datoriei publice în PIB să nu fie mai mare de 60% din PIB; 4) fluctuațiile cursului de schimb trebuie să nu fie mai mari de +/- 15 procente în ultimii doi ani premergători examinării.
Datorie publică directă - datoria publică totală, mai puţin datoria publică garantată.
Datorie publică garantată - împrumuturi garantate de Ministerul de Finanţe şi autorităţile administraţiei publice locale.
Deficit bugetar structural - deficitul bugetar care s-ar înregistra dacă PIB-ul ar fi la nivelul său potenţial; este acea mărime a deficitului care s-ar înregistra în lipsa influenţelor ciclului economic.
Deficit de cont curent - apare atunci când importurile totale de bunuri, servicii şi transferuri ale unei ţări sunt mai mari decât exporturile de bunuri, servicii şi transferuri ale acelei tari; în această situaţie, ţara respectivă devine un debitor net pentru restul lumii.
Deficit cvasi-fiscal - reprezintă cheltuieli înregistrate în sectorul public, dar necontabilizate în buget; este vorba îndeosebi de pierderi în activitatea întreprinderilor de stat neperformante care se regăsesc în neplăţi ale obligaţiilor lor financiare către bugetele şi utilităţile publice.
Deflator PIB - indicator ce reflectă modificarea preţurilor bunurilor şi serviciilor din componenţa PIB; se calculează ca raport între PIB în preţurile anului curent şi PIB în preţurile anului de bază.
Deviaţia PIB - indicator ce măsoară diferenţa dintre PIB-ul efectiv al unei economii şi PIB-ul potenţial; se mai foloseşte şi termenul de output-gap.
Dezinflaţie - proces de reducere a ratei inflaţiei.
Economie subterană - activitate economică legală, dar ascunsă autorităţilor publice pentru a evita plata impozitelor şi taxelor, a contribuţiilor sociale sau pentru a evita respectarea standardelor legale de pe piaţa muncii şi a altor proceduri administrative.
Eurosistem - sistemul bancar central al zonei euro. Cuprinde BCE şi băncile centrale naţionale ale acelor state membre ale UE a căror monedă este euro.
Impozit - prelevare obligatorie, fără contraprestaţie imediată, directă şi nerambursabilă, pentru satisfacerea necesităţilor de interes general.
Impuls fiscal - impactul politicii fiscale asupra cererii agregate; o valoare pozitivă corespunde unei politici fiscale expansioniste, iar o valoare negativă unei politici fiscale restrictive.
Indicele armonizat al preţurilor de consum - indice de preţuri de consum a cărui metodologie a fost armonizata între ţările din Uniunea Europeană; pe baza acestui indice se exprimă obiectivul de inflaţie al Băncii Centrale Europene şi se determină rata inflaţiei în zona euro.
Inflaţie - reflectă creşterea persistentă şi generalizată a preţurilor şi se măsoară, de regulă, prin intermediul indicelui preţurilor de consum. Inflaţia erodează puterea de cumpărare a banilor: cu aceeaşi sumă se cumpără mai puţine bunuri.
Mecanismul Cursului de Schimb II - aranjamentul privind cursul de schimb instituit la 1 ianuarie 1999, care constituie cadrul cooperării în domeniul politicii cursului de schimb între Eurosistem şi statele membre ale UE a căror monedă nu este euro. Deşi participarea la MCS II este voluntară, statele membre cu derogare trebuie să participe la acest mecanism. Aceasta înseamnă stabilirea parităţii centrale între cursul de schimb al respectivei monede naţionale faţă de euro şi a unei marje de fluctuaţie faţă de paritatea centrală. Marja standard de fluctuaţie este plus/minus 15 la sută, dar la cerere, se poate conveni o marjă mai îngustă.
Medium Term Objective (MTO) - reprezintă obiectivul pe termen mediu privind poziţia bugetară şi diferă pentru fiecare stat membru UE. Pentru statele ce au adoptat moneda euro sau se află în Mecanismul Cursului de Schimb II, acesta este -1% din PIB sau surplus bugetar. Reevaluarea obiectivelor pe termen mediu se face o dată la patru ani sau atunci când se adoptă o reformă structurală majoră.
Metodologia cash - presupune înregistrarea veniturilor în momentul în care acestea sunt efectiv primite şi a cheltuielilor la momentul efectuării plăţii.
Metodologia ESA 95 (European system of accounts) - Sistemul European de Conturi Naţionale este un cadru de raportare contabilă folosit la nivel internaţional pentru descrierea sistematică şi detaliată a unei economii (a unei regiuni, a unei ţări sau a unui grup de tari), a componentelor sale şi a relaţiilor sale cu alte economii; Standardul ESA95 are ca principale diferenţe faţă de metodologia cash înregistrarea veniturilor şi cheltuielilor în sistem "accrual" (pe bază de angajamente, nu de plăţi efective precum în sistemul cash) şi tratamentul fondurilor UE (UE este considerat în sistem ESA95 un sector separat).
Oferta agregată - reprezintă ansamblul bunurilor şi serviciilor oferite pe piaţa naţională de către toţi agenţii economici, autohtoni şi străini. Altfel spus, oferta agregată reprezintă producţia totală internă de bunuri economice plus oferta străinătăţii (importurile).
Pact de Stabilitate şi Creştere - Pactul de Stabilitate şi Creştere constă din două regulamente ale Consiliului UE: primul referitor la „întărirea supravegherii poziţiilor bugetare şi întărirea supravegherii şi coordonării politicilor economice” şi al doilea, referitor la „accelerarea şi clarificarea aplicării procedurii deficitului excesiv”, precum şi dintr-o rezoluţie a Consiliului European privind Pactul de Stabilitate şi Creştere adoptată la întâlnirea la nivel înalt de la Amsterdam din data de 17 iunie 1997. Mai exact, se solicită poziţii bugetare aproape echilibrate sau în surplus ca obiectiv pe termen mediu al statelor membre, deoarece aceasta le-ar permite să facă faţă fluctuaţiilor ciclice normale şi să menţină deficitul bugetar sub valoarea de referinţă de 3 la sută din PIB. Conform Pactului de Stabilitate şi Creştere, ţările care participă la UEM trebuie să prezinte programe anuale de stabilitate, în timp ce ţările neparticipante trebuie să prezinte programe anuale de convergenţă.
Pact Euro Plus - este cunoscut şi ca Pactul pentru Competitivitate şi are ca obiectiv stabilitatea zonei euro, statele membre angajându-se să ia măsuri pentru stimularea competitivităţii, a angajării forţei de muncă şi consolidarea finanţelor publice.
PIB potenţial - nivelul PIB real care poate fi produs de economie fără a genera presiuni inflaţioniste; PIB potenţial este determinat pe termen lung de factori fundamentali: organizarea economiei, capacitatea productivă a economiei determinată de tehnologie şi factori demografici ce afectează forţa de muncă etc.
PIB real - reprezintă valoarea bunurilor şi serviciilor finale, produse într-o economie într-o anumită perioadă, ajustată cu creşterea preţurilor. Dinamica PIB real este folosită pentru a măsura creşterea economică a unei ţări.
Politică bugetară - politica financiară a statului în materie de cheltuieli publice; politica de alocare a resurselor publice.
Politică fiscală - politică prin care se dorește influențarea economiei folosind ca instrument sistemul de taxe şi impozite.
Politică fiscală anticiclică - conduită a politicii fiscale care are rol de stabilizator al ciclului economic și care contribuie la diminuarea fluctuaţiilor ciclice şi a presiunilor inflaţioniste din partea excesului de cerere.
Politică fiscală expansionistă - conduită a politicii fiscale care are ca efect accelerarea ritmului de creştere a cererii agregate şi posibila amplificare a presiunilor inflaţioniste.
Politică fiscală prociclică - conduită a politicii fiscale care nu îşi îndeplineşte rolul de stabilizator al ciclului economic ci, dimpotrivă, contribuie la amplificarea fluctuaţiilor ciclice şi a presiunilor inflaţioniste din partea excesului de cerere.
Politică monetară expansionistă - conduită a politicii monetare care are ca efect stimularea cererii agregate şi o posibilă amplificare a presiunilor inflaţioniste.
Politică monetară restrictivă - conduită a politicii monetare care constrânge cererea agregată în scopul scăderii inflaţiei.
Program de ajustare - program economic detaliat, de obicei susţinut prin utilizarea resurselor FMI, bazat pe o analiză a problemelor economice ale ţării în cauză şi care prezintă politicile implementate deja şi cele care urmează a fi implementate în vederea stabilizării în domeniile monetar, fiscal, al balanţei de plăţi, precum şi la nivelul politicilor structurale, ca bază pentru o economie stabilă şi a unei creşteri economice sustenabile.
Rata dobânzii de politică monetară - reprezintă rata dobânzii pe care BNR o foloseşte cu scopul atingerii obiectivelor de politică monetară. În prezent aceasta este definită ca rata dobânzii utilizată pentru operaţiunile de atragere de depozite pe termen de o săptămână, derulate prin licitaţie la rată fixă de dobândă.
Rata dobânzii de referinţă - reprezintă rata medie a dobânzii la care BNR atrage depozite de pe piaţa interbancară în cursul unei luni.
Rata implicită de taxare - reprezintă raportul dintre veniturile colectate pentru un anumit tip de impozit și baza aferentă de impozitare a acestuia.
Redevenţă - remuneraţia plătită în schimbul obţinerii folosinţei sau a dreptului de folosinţă asupra obiectului unui drept de proprietate.
S1 - indicator al gap-ului de sustenabilitate care arată creşterea taxelor sau reducerea cheltuielilor (ca procent din PIB) necesară pentru a atinge un nivel de 60% din PIB la sfârşitul perioadei analizate.
S2 - indicator al gap-ului de sustenabilitate care indică nivelul efortului fiscal (pondere în PIB) necesar pentru a fi îndeplinită constrângerea bugetară intertemporală pe un orizont de timp infinit.
Semestru european - reprezintă un instrument adițional de supraveghere preventivă a politicilor economice și fiscale ale statelor membre; reprezintă un ciclu anual de şase luni pe parcursul căruia guvernele au posibilitatea de a cunoaşte experienţele şi opiniile omologilor UE în etapa de formulare a politicilor economice şi bugetare cu scopul de a identifica dezechilibrele apărute sau iminente care ar încălca normele stabilite de Pactul de Stabilitate și Creștere.
Sezonalitate - tiparul fluctuaţiilor în evoluţia unei variabile economice care apar sistematic în anumite perioade ale anului.
Soldul bugetului de stat - indicator ce arată diferenţa între veniturile bugetare totale şi cheltuielile totale; se mai foloseşte şi termenul de balanţă bugetară.
Soldul primar al bugetului general consolidat - diferența dintre veniturile și cheltuielile bugetului general consolidat din care au fost deduse plăţile de dobânzi aferente datoriei publice.
Spaţiu fiscal - 1.reprezintă diferenţa dintre nivelul datoriei publice curente şi un nivel limită al datoriei publice, nivel ce nu implică creşterea costului de finanţare a deficitului şi care ţine cont de evoluţia istorică a ajustării fiscale; 2. resursele financiare disponibile pentru cheltuieli suplimentare necesare în vederea realizării proiectelor de dezvoltare.
Aranjament Stand-by - decizie a FMI urmare a căreia o ţară membră este asigurată că va putea efectua trageri din Contul General de Resurse al Fondului până la un anumit nivel şi pe o anumită perioadă, de obicei unul sau doi ani, cu condiţia respectării angajamentelor prevăzute în aranjamentele de sprijinire ale economiei.
Arierate - împrumuturi sau datorii băneşti care au devenit restante în urma nerespectării condiţiilor contractuale dintre unităţile economice şi stat.
Balanţă comercială - parte a balanţei de plăţi ce prezintă diferenţa dintre exporturile şi importurile de bunuri şi servicii realizate într-o anumită perioadă de timp.
Balanţă de plăţi - situaţie statistică ce prezintă tranzacţiile realizate de o ţară cu exteriorul, într-o anumită perioadă de timp.
Cerere agregată – cheltuielile totale efectuate de utilizatorii interni şi externi pentru achiziţionarea bunurilor şi serviciilor finale produse într-o economie. Se determină ca sumă între cererea internă şi exporturile de bunuri şi servicii.
Clasificaţie economică - gruparea cheltuielilor după natura şi efectul lor economic.
Clasificaţie funcţională - gruparea cheltuielilor după destinaţia lor pentru a evalua alocarea fondurilor publice unor activităţi sau obiective care definesc necesităţile publice.
Condiţionalităţi - politici economice pe care ţările membre urmează să le aplice ca o condiţie pentru utilizarea resurselor FMI. Acestea sunt de cele mai multe ori exprimate sub forma criteriilor de performanţă (de exemplu ţinte monetare şi bugetare), în scopul asigurării aptului că utilizarea finanţării FMI este temporară şi respectă programul de ajustare menit să corecteze dezechilibrele balanţei de plăţi.
Consolidare fiscală - politica ţintită către reducerea deficitelor bugetare şi a acumulării de datorie publică.
Consum final - componentă a cererii interne care cuprinde consumul privat şi cheltuielile guvernamentale cu bunuri şi servicii publice.
Contagiune - reprezintă transmisia unor şocuri la nivel inter-sectorial, pe plan intern şi internaţional, independent de interconexiunile structurale sau de perturbările curente.
Cont de capital - statistică macroeconomică ce prezintă fluxul de transferuri de capital şi de achiziţii / vânzări de active nefinanciare şi nemateriale.
Cont financiar - statistică macroeconomică ce prezintă fluxul de tranzacţii asociate cu schimbarea dreptului de proprietate asupra activelor sau pasivelor externe ale unei ţări şi cuprinde investiţiile străine directe, investiţiile de portofoliu, derivatele financiare, alte investiţii de capital şi activele de rezervă.
Contribuţie - prelevare obligatorie a unei părţi din veniturile persoanelor fizice şi juridice, cu sau fără posibilitatea obţinerii unei contraprestaţii.
Convergenţă reală - în procesul de aderare la o zonă monetară, precum zona euro, este necesară realizarea unei convergenţe reale, în sensul unui grad ridicat de similitudine şi coeziune a structurilor economiilor ţărilor candidate; deşi Tratatul de Maastricht nu menţionează criteriile de convergenţă reală, aceasta poate fi sintetizată printr-o serie de indicatori precum PIB pe locuitor, gradul de deschidere al economiei, ponderea comerţului cu ţările membre în totalul comerţului exterior, structura economiei.
Creştere economică – rata anuală de creştere a PIB real.
Criterii de convergenţă nominală (Maastricht) - cele patru criterii prevăzute de Articolul 140(1) al TFUE care trebuie îndeplinite de către fiecare stat membru al UE înainte ca acesta să adopte moneda euro, şi anume: 1) rata inflației nu trebuie să depașească cu mai mult de 1,5 puncte procentuale media celor mai performante trei țări din Uniunea Europeană la acest capitol; 2) rata dobânzii nominale pe termen lung nu trebuie să depășească cu mai mult de 2 puncte procentuale media ratei dobânzii in primele trei state membre cu cele mai bune performanțe din perspectiva stabilității prețurilor; 3) deficitul bugetar trebuie să fie mai mic de 3% din PIB; ponderea datoriei publice în PIB să nu fie mai mare de 60% din PIB; 4) fluctuațiile cursului de schimb trebuie să nu fie mai mari de +/- 15 procente în ultimii doi ani premergători examinării.
Datorie publică directă - datoria publică totală, mai puţin datoria publică garantată.
Datorie publică garantată - împrumuturi garantate de Ministerul de Finanţe şi autorităţile administraţiei publice locale.
Deficit bugetar structural - deficitul bugetar care s-ar înregistra dacă PIB-ul ar fi la nivelul său potenţial; este acea mărime a deficitului care s-ar înregistra în lipsa influenţelor ciclului economic.
Deficit de cont curent - apare atunci când importurile totale de bunuri, servicii şi transferuri ale unei ţări sunt mai mari decât exporturile de bunuri, servicii şi transferuri ale acelei tari; în această situaţie, ţara respectivă devine un debitor net pentru restul lumii.
Deficit cvasi-fiscal - reprezintă cheltuieli înregistrate în sectorul public, dar necontabilizate în buget; este vorba îndeosebi de pierderi în activitatea întreprinderilor de stat neperformante care se regăsesc în neplăţi ale obligaţiilor lor financiare către bugetele şi utilităţile publice.
Deflator PIB - indicator ce reflectă modificarea preţurilor bunurilor şi serviciilor din componenţa PIB; se calculează ca raport între PIB în preţurile anului curent şi PIB în preţurile anului de bază.
Deviaţia PIB - indicator ce măsoară diferenţa dintre PIB-ul efectiv al unei economii şi PIB-ul potenţial; se mai foloseşte şi termenul de output-gap.
Dezinflaţie - proces de reducere a ratei inflaţiei.
Economie subterană - activitate economică legală, dar ascunsă autorităţilor publice pentru a evita plata impozitelor şi taxelor, a contribuţiilor sociale sau pentru a evita respectarea standardelor legale de pe piaţa muncii şi a altor proceduri administrative.
Eurosistem - sistemul bancar central al zonei euro. Cuprinde BCE şi băncile centrale naţionale ale acelor state membre ale UE a căror monedă este euro.
Impozit - prelevare obligatorie, fără contraprestaţie imediată, directă şi nerambursabilă, pentru satisfacerea necesităţilor de interes general.
Impuls fiscal - impactul politicii fiscale asupra cererii agregate; o valoare pozitivă corespunde unei politici fiscale expansioniste, iar o valoare negativă unei politici fiscale restrictive.
Indicele armonizat al preţurilor de consum - indice de preţuri de consum a cărui metodologie a fost armonizata între ţările din Uniunea Europeană; pe baza acestui indice se exprimă obiectivul de inflaţie al Băncii Centrale Europene şi se determină rata inflaţiei în zona euro.
Inflaţie - reflectă creşterea persistentă şi generalizată a preţurilor şi se măsoară, de regulă, prin intermediul indicelui preţurilor de consum. Inflaţia erodează puterea de cumpărare a banilor: cu aceeaşi sumă se cumpără mai puţine bunuri.
Mecanismul Cursului de Schimb II - aranjamentul privind cursul de schimb instituit la 1 ianuarie 1999, care constituie cadrul cooperării în domeniul politicii cursului de schimb între Eurosistem şi statele membre ale UE a căror monedă nu este euro. Deşi participarea la MCS II este voluntară, statele membre cu derogare trebuie să participe la acest mecanism. Aceasta înseamnă stabilirea parităţii centrale între cursul de schimb al respectivei monede naţionale faţă de euro şi a unei marje de fluctuaţie faţă de paritatea centrală. Marja standard de fluctuaţie este plus/minus 15 la sută, dar la cerere, se poate conveni o marjă mai îngustă.
Medium Term Objective (MTO) - reprezintă obiectivul pe termen mediu privind poziţia bugetară şi diferă pentru fiecare stat membru UE. Pentru statele ce au adoptat moneda euro sau se află în Mecanismul Cursului de Schimb II, acesta este -1% din PIB sau surplus bugetar. Reevaluarea obiectivelor pe termen mediu se face o dată la patru ani sau atunci când se adoptă o reformă structurală majoră.
Metodologia cash - presupune înregistrarea veniturilor în momentul în care acestea sunt efectiv primite şi a cheltuielilor la momentul efectuării plăţii.
Metodologia ESA 95 (European system of accounts) - Sistemul European de Conturi Naţionale este un cadru de raportare contabilă folosit la nivel internaţional pentru descrierea sistematică şi detaliată a unei economii (a unei regiuni, a unei ţări sau a unui grup de tari), a componentelor sale şi a relaţiilor sale cu alte economii; Standardul ESA95 are ca principale diferenţe faţă de metodologia cash înregistrarea veniturilor şi cheltuielilor în sistem "accrual" (pe bază de angajamente, nu de plăţi efective precum în sistemul cash) şi tratamentul fondurilor UE (UE este considerat în sistem ESA95 un sector separat).
Oferta agregată - reprezintă ansamblul bunurilor şi serviciilor oferite pe piaţa naţională de către toţi agenţii economici, autohtoni şi străini. Altfel spus, oferta agregată reprezintă producţia totală internă de bunuri economice plus oferta străinătăţii (importurile).
Pact de Stabilitate şi Creştere - Pactul de Stabilitate şi Creştere constă din două regulamente ale Consiliului UE: primul referitor la „întărirea supravegherii poziţiilor bugetare şi întărirea supravegherii şi coordonării politicilor economice” şi al doilea, referitor la „accelerarea şi clarificarea aplicării procedurii deficitului excesiv”, precum şi dintr-o rezoluţie a Consiliului European privind Pactul de Stabilitate şi Creştere adoptată la întâlnirea la nivel înalt de la Amsterdam din data de 17 iunie 1997. Mai exact, se solicită poziţii bugetare aproape echilibrate sau în surplus ca obiectiv pe termen mediu al statelor membre, deoarece aceasta le-ar permite să facă faţă fluctuaţiilor ciclice normale şi să menţină deficitul bugetar sub valoarea de referinţă de 3 la sută din PIB. Conform Pactului de Stabilitate şi Creştere, ţările care participă la UEM trebuie să prezinte programe anuale de stabilitate, în timp ce ţările neparticipante trebuie să prezinte programe anuale de convergenţă.
Pact Euro Plus - este cunoscut şi ca Pactul pentru Competitivitate şi are ca obiectiv stabilitatea zonei euro, statele membre angajându-se să ia măsuri pentru stimularea competitivităţii, a angajării forţei de muncă şi consolidarea finanţelor publice.
PIB potenţial - nivelul PIB real care poate fi produs de economie fără a genera presiuni inflaţioniste; PIB potenţial este determinat pe termen lung de factori fundamentali: organizarea economiei, capacitatea productivă a economiei determinată de tehnologie şi factori demografici ce afectează forţa de muncă etc.
PIB real - reprezintă valoarea bunurilor şi serviciilor finale, produse într-o economie într-o anumită perioadă, ajustată cu creşterea preţurilor. Dinamica PIB real este folosită pentru a măsura creşterea economică a unei ţări.
Politică bugetară - politica financiară a statului în materie de cheltuieli publice; politica de alocare a resurselor publice.
Politică fiscală - politică prin care se dorește influențarea economiei folosind ca instrument sistemul de taxe şi impozite.
Politică fiscală anticiclică - conduită a politicii fiscale care are rol de stabilizator al ciclului economic și care contribuie la diminuarea fluctuaţiilor ciclice şi a presiunilor inflaţioniste din partea excesului de cerere.
Politică fiscală expansionistă - conduită a politicii fiscale care are ca efect accelerarea ritmului de creştere a cererii agregate şi posibila amplificare a presiunilor inflaţioniste.
Politică fiscală prociclică - conduită a politicii fiscale care nu îşi îndeplineşte rolul de stabilizator al ciclului economic ci, dimpotrivă, contribuie la amplificarea fluctuaţiilor ciclice şi a presiunilor inflaţioniste din partea excesului de cerere.
Politică monetară expansionistă - conduită a politicii monetare care are ca efect stimularea cererii agregate şi o posibilă amplificare a presiunilor inflaţioniste.
Politică monetară restrictivă - conduită a politicii monetare care constrânge cererea agregată în scopul scăderii inflaţiei.
Program de ajustare - program economic detaliat, de obicei susţinut prin utilizarea resurselor FMI, bazat pe o analiză a problemelor economice ale ţării în cauză şi care prezintă politicile implementate deja şi cele care urmează a fi implementate în vederea stabilizării în domeniile monetar, fiscal, al balanţei de plăţi, precum şi la nivelul politicilor structurale, ca bază pentru o economie stabilă şi a unei creşteri economice sustenabile.
Rata dobânzii de politică monetară - reprezintă rata dobânzii pe care BNR o foloseşte cu scopul atingerii obiectivelor de politică monetară. În prezent aceasta este definită ca rata dobânzii utilizată pentru operaţiunile de atragere de depozite pe termen de o săptămână, derulate prin licitaţie la rată fixă de dobândă.
Rata dobânzii de referinţă - reprezintă rata medie a dobânzii la care BNR atrage depozite de pe piaţa interbancară în cursul unei luni.
Rata implicită de taxare - reprezintă raportul dintre veniturile colectate pentru un anumit tip de impozit și baza aferentă de impozitare a acestuia.
Redevenţă - remuneraţia plătită în schimbul obţinerii folosinţei sau a dreptului de folosinţă asupra obiectului unui drept de proprietate.
S1 - indicator al gap-ului de sustenabilitate care arată creşterea taxelor sau reducerea cheltuielilor (ca procent din PIB) necesară pentru a atinge un nivel de 60% din PIB la sfârşitul perioadei analizate.
S2 - indicator al gap-ului de sustenabilitate care indică nivelul efortului fiscal (pondere în PIB) necesar pentru a fi îndeplinită constrângerea bugetară intertemporală pe un orizont de timp infinit.
Semestru european - reprezintă un instrument adițional de supraveghere preventivă a politicilor economice și fiscale ale statelor membre; reprezintă un ciclu anual de şase luni pe parcursul căruia guvernele au posibilitatea de a cunoaşte experienţele şi opiniile omologilor UE în etapa de formulare a politicilor economice şi bugetare cu scopul de a identifica dezechilibrele apărute sau iminente care ar încălca normele stabilite de Pactul de Stabilitate și Creștere.
Sezonalitate - tiparul fluctuaţiilor în evoluţia unei variabile economice care apar sistematic în anumite perioade ale anului.
Soldul bugetului de stat - indicator ce arată diferenţa între veniturile bugetare totale şi cheltuielile totale; se mai foloseşte şi termenul de balanţă bugetară.
Soldul primar al bugetului general consolidat - diferența dintre veniturile și cheltuielile bugetului general consolidat din care au fost deduse plăţile de dobânzi aferente datoriei publice.
Spaţiu fiscal - 1.reprezintă diferenţa dintre nivelul datoriei publice curente şi un nivel limită al datoriei publice, nivel ce nu implică creşterea costului de finanţare a deficitului şi care ţine cont de evoluţia istorică a ajustării fiscale; 2. resursele financiare disponibile pentru cheltuieli suplimentare necesare în vederea realizării proiectelor de dezvoltare.
Etichete:
arierate,
balanta de plati,
cerere agregata,
contagiune,
datorie publica,
deflator,
dictionar,
glosar,
inflatia,
maastricht,
pib,
redeventa,
stand-by,
termeni economici
marți, 20 iulie 2010
Soferul de romania
"am mers si eu de cateva ori cu un incult cu logan care o ardea cu 150Km/h in localitate. si la atentionarea mea imi zice ca e masina lui si e el la volan, cand o sa fiu eu la volan sa merg cu cat vreau eu"
Citat de-aici .
Nu stiu ce-as mai putea comenta
Citat de-aici .
Nu stiu ce-as mai putea comenta
marți, 15 iunie 2010
Pa Zamfire
A murit jurnalistul Marius Zamfir de la Jurnalul Televiziunii Române.La 39 de ani, răpus de un cumplit cancer osos cu metastaze, Marius Zamfir nu va mai apărea „pe sticla” Televiziunii Române. - Cotidianul, 13 iunie 2010, de Cristian Oprea.
"Buna seara doamnelor si domnilor. O atmosfera incendiaara pe Nou Camp, intr-o seara DE VIS: Romania intalneste Germania in FINALA Campionatului mondial de Fotbal..."
Doua lucruri care nu se vor intampla. Unul dintre ele este comentatorul de fotbal de la TVR, Marius Zamfir. Isi dorea enorm asta. Si avea super talent. O stiu toti jurnalistii de pe Finante. Atunci cand calcam stramb in delegatii si chefuiam pana in zori.
O sa-mi ramana in cap toata viata marele pariu pus cu el pe barba mea. Ne-am contrazis la fotbal, mare greseala a mea. Zamfir a castigat si a cerut sa-mi rad barba proverbiala. Asta tot intr-o delegatie se intampla. Am ajuns acasa si am respectat, cu amaraciune, pariul. M-am tras in poza si am trimis-o tuturor care au asistat la deal. (O s-o pun si aici maine)
Pana la urma, vad ca Zamfir a plecat cu visele lui cu tot si ne-a lasat pe noi sa avem grija de presa.
De fapt, noi o sa stingem lumina.
Mare pacat.
Bye bye my friend. Ne vedem la o bere pe lumea ailalta.
luni, 7 iunie 2010
Io zic ca vine aia mare
Discutie aproximativa azi in redactia money.ro:
Enache: ia zi ma si tu ceva de relansarea economiei globale
Tudorica: Pai ba. E un foc da paie. Un mini bubble facut de banii donati de state economiilor. Astia o sa se topeasca la fel ca ailalti. Da' mai mult, o sa intre statele in criza bugetara. Apoi vine criza aia adevarata. Nu mizilicu' asta
Nicut(vizibil speriat de perspectiva): Taci ma!
luni, 31 mai 2010
Castigam la cannes? Ei castiga. Cu noi in rolul principal
Porumboiu (ooooo, cu admiratie), Cirsti Puiu (oooo) si ailalti ('ti musti degetelele ca nu vii lumii in minte?). O gasca de copii comunisti invatati de tatii lor, care s-au descurcat atunci, sa se uite in jos la pulime. Sa-i observe precum traficantu sud-american care trage a bucurie cu carabina in aia de-l dau pe binga. Sau nu.
Castigam, dragii mei, la cannes sau la alti ursi prin ioropa, pentru ca artistii educati de comunisti p-aci au gasit ceva de vorba cu noua elia (oarba) socialist-comunista a deja prea batranului continent.
Ce spun ei in filmele sprijinite pe scenarii copiate din viata est-europeana si prost regizate?
cum? nu-s prost regizate? ba daaa. Est Europa da multa cane de tun pt filme. Faptul ca baietii lu tata iau doar premiul special, al juriului, spune ca-s prost regizate. Explicatia? ignorantului snob european i s-a dat cu balsam peste mintea lui urcata in balconul wellfare state-ului. Si atunci nu poa sa nu valideze defecatia ambalata, fie si stangaci, de unu venit "d-acolo".
Revenind. Peliculele spun ceva despre mizerie, ca sa sa bucure ochiul socialistului, obisnuit de mai bine de un secol sa stie ca undeva se intampla mizeria si, deci, el are un rost pe lume. La sfarsit se pupa unii cu ceilalti. Intre ei, nu? Fireste. Draga.
PS: Tandara mi-a sarit can l-am auzit pe uriasul parameci coprofag numit porumboiu jr. ca statul nu-i da bani sa-si filmeze pozele. Pai mai fiu de nou-capitalist fost comunist. Nu-ti mai ajunge sponsoru adus prin proiectu tau foarte bine pus la punct? Oare nu se mai face rapitza anul asta? Cum ma porumbelule reusesc scarbele alea de americani? Imperialistii, pe intelesul matale.
joi, 27 mai 2010
S-a terminat Lost
luni, 17 mai 2010
Cat de frumoasa e o parte a populatiei...
Ce-am vazut la AC/DC? Mai mult de'un concert. Am vazut cat de frumosi si civilizati sunt o parte dintre romani. Daca populatia asta ar fi formata din oamenii pe care i-am vazut ieri la concert, nu m-as da dus de-aci.
Este incredibil ca, de-o potriva copii, tineri si batrani, n-aveau fata aia de roman cretin. Ala de-l vezi tarandu-se in chinurile iadului prin magazin ca nu i-a luat ma-sa nush ce Bakugan. Ala de la volan.(punct). Ala care face gratar la munte si da la macsim "muzica de petrecere". Ala de se inghesuie la coada sau in tramvai(pe vremea lui era altfel pe dracu). Ala care si-a luat credit cu buletinul cu rata de 70% din salariu. Pentru o masina. Ala care face dansul pinguinului la nunta.
Aveti aici o galerie foto cu publicul de la concertu AC/DC
luni, 22 martie 2010
miercuri, 17 martie 2010
Imagini deosebite din varfu muntilor (Eclesiastul 11:8-10)
Retreatul a durat 3 zile. In care am stat la o masa si am mai iesit prin viscolu cu 120 km/h. Am facut o zi de prizonierat (fara miza) pe motiv de inzapezire.
Ce-am invatat? Eclesiastul 11:8-10
Ce-am vazut?
Ziua 1
Ziua 2
Ziua 3
La coborare insa, mi-a dat si mie Barbone ceva imagini pentru suflet
Mai am o gramada de lucruri de invatat.
marți, 9 martie 2010
Va salut din concedi. Urmeaza Retreat-ul
Noua (vechea) mea bicicleta
Azi fu ziua de coclau nins. De maine dimineata ma gasiti pe undeva pe creasta Bucegilor la retreatul* anual
*) In fiecare an, de obicei la inceputul lui, fac un retreat. Adica o suma de zile pe care o petrec in pustietate. Io cu mine si cu tudorica. Acolo imi fac planu pe foaie. Ala anual si rectificari, daca e nevoie, la ala multianual.
E misto, dupa ce ti-ai pus 50 de intrebari, pe celelalte 50 ti le pui cu voce tare. Deh, nu te aude nimeni. Deci e in regula. La un momendat, incepi sa-ti raspunzi, tot cu voce tare :). Ba chiar sa te dojenesti serios, acolo unde e cazul. E un exercitiu pe care-l recomand tutulor.
joi, 4 martie 2010
miercuri, 17 februarie 2010
Am fost arsi!
Aceasta este dovada ca Lia Olguta Vasilescu, de la PSD, este una si aceeasi persoana cu Roberta Anastase, de la PDL, sefa camerei.
Aceasta Simon Templar a scenei politice se duce seara la socialisti, iar dimineata conduce Camera deputatilor la democrat "liberali". Isi pune lentilele de contact si e gata treaba.
Gurile rele spun ca ar fi ajuns (o parte din) imaginea celor doua partide concurente pe baza CV-ului impresionant
vineri, 12 februarie 2010
Basescule, esti un nimeni pentru popor
Daca mai aveam indoieli cum ca traiesc in mijlocul unui popor de imbecili, Google mi le-a spulberat.
Iata ce trebuie sa faci ca sa-ti dai seama de asta in 1 (unu) pasi:
Pasul 1: deschizi google.ro si tastezi "cine e". Motorasul iti va da niste sugestii de cautare bazate pe cautarile anterioare facute de semenii tai care scriu (?) in aceeasi limba.
Trei dintre cele mai cautate lucruri sunt mai mult sau mai putin "Cine e presedintele romaniei"
Daca mai rade careva de americani il dau in judecata.
Credits goes to me wife flaviatudorica.blospot.com
miercuri, 27 ianuarie 2010
Interviu cu Nicolae Ceausescu
Vedeti interviul cu tovarasul Nicolae Ceausescu luat de catavenci la aniversarea a 92 de ani de viata sau de moarte
Ati bazut Avatar? ...arta corupta
Ati bazut Avatar? ...arta corupta
sâmbătă, 23 ianuarie 2010
miercuri, 20 ianuarie 2010
Grila taxei auto 2010
Gasiti aici grila taxei auto pe 2010 explicat. Marea diferenta fata de 2009 e ca anul asta se calculeaza si pentru euro 4.
Cursul valutar la care se calculeaza taxa auto este 4.2688 lei pentru un euro.
Calculator oficial de la Ministerul Finantelor aveti aici . I-au dat drumul abia pe 14 ianuarie.
Cursul valutar la care se calculeaza taxa auto este 4.2688 lei pentru un euro.
Calculator oficial de la Ministerul Finantelor aveti aici . I-au dat drumul abia pe 14 ianuarie.
Lui Teodor Tita
... care a scris (foarte misto) aici ca Geoana ar trebui sa demisioneze.
Bre socialistul de serviciu al familiei noastre (liberale) largi, de ce sa demisioneze?
Sa nu mai candideze,zic io. N-ar trebui sa atraga suplimentar atentia asupra lui. Oricum, daca e sa fie cineva in PSD care a gresit nu e el. Fara a minimaliza meritul lui Basescu. PSD-ului ii tre alti strategi .
Sau poate gresesc io si defapt PSD n-are nevoie de alti strategi, ci de un alt partid
Bre socialistul de serviciu al familiei noastre (liberale) largi, de ce sa demisioneze?
Sa nu mai candideze,zic io. N-ar trebui sa atraga suplimentar atentia asupra lui. Oricum, daca e sa fie cineva in PSD care a gresit nu e el. Fara a minimaliza meritul lui Basescu. PSD-ului ii tre alti strategi .
Sau poate gresesc io si defapt PSD n-are nevoie de alti strategi, ci de un alt partid
joi, 14 ianuarie 2010
Costin Ilie: Dialog imaginar între Traian Băsescu şi Sebastian Vlădescu. Apare şi Boc
Aveti aici o nascocire geniala a domnului Costin Ilie:
Mai devreme am scris cu indignare moderată despre numirea lui Dan Bittman în funcţia de consilier al ministrului Finanţelor. Acum, dacă tot e să fie băşcălie, să râdem.
TB: Seba, ce te-a apucat, mă, îţi faci formaţie la minister? (hă, hă, hă)
SV: Hai, şefu’, faci mişto de mine. N-ai zis matale în campanie că trebuie să modernizăm statul?
TB: Aşa am zis, da…
SV: Păi, asta fac şi io. Ce sa fac cu babetele alea obosite de la biroul de presă, cu toţi mâhniţii ăia de prin minister. Aduc şi eu d-ăştia pe val, din mainstream…
TB: Vezi că noi suntem cu Nabucco.
SV: (nu înţelege, aşa că îşi reia ideea) …cu melodii de top, băieţi cool.
TB: Nu eşti prost deloc, mă, chiar dacă vii de la liberali. Strategia ar trebui adoptată de toate ministerele. Zi-mi şi mie numărul lui Boc, că mereu îl uit. (Boc bagă capul pe uşă: m-aţi strigat, şefu’?)
TB: Dă-mi şi mie numărul tău să te sun.
EB: 072…
TB: (Hă, hă, hă) La ce să te mai sun, mă, dacă eşti aici? (Hă, hă, hă) Fii atent, Seba a avut o idee bună cu Gheorghe şi Bittman. Să faceţi la fel la toate ministerele.
EB: Sigur, este o idee foarte bună (invidia îi umple ochii de lacrimi)…
TB: Face parte din proiectul de modernizare a statului, aşa să le spui.
EB: (cu vocea încă tremurândă, dar fericit că a priceput care e şpilul) mă gândisem şi eu la ceva asemănător, să îmbunătăţim puţin comunicarea cu populaţia…
TB: cu românii, nu cu populaţia. Ro-mâ-nii
EB: …ro-mâ-nii… cu românii, folosind vedete autohtone. Chiar am început cu Honorius…
SV: (vede cum i se fură momentul de glorie, licitează) Vedeţi că eu o să mai angajez acum o trupă de dansuri moderne, am nevoie la ANAF. Mă mai gândeam şi la nişte raperi d-ştia marfă (e întrerupt de Boc).
EB: O să discutăm toate propunerile într-o şedinţă de guvern, nu poate să facă fiecare ce vrea, trebuie să fim consecvenţi cu linia partidului.
TB: (priveşte către Vlădescu) Să le faceţi o propunere şi celor cu „Dacă aş fi pentru o zi preşedinte”, îmi sunt simpatici.
EB: (către Vlădescu) Neapărat să-i contactezi şi pe cei cu „Dacă aş fi pentru o zi preşedinte”.
Discuţia este întreruptă de o secretară: Domnii de la FMI întreabă cât mai trebuie să aştepte, sunt aici de o oră.
Mai devreme am scris cu indignare moderată despre numirea lui Dan Bittman în funcţia de consilier al ministrului Finanţelor. Acum, dacă tot e să fie băşcălie, să râdem.
TB: Seba, ce te-a apucat, mă, îţi faci formaţie la minister? (hă, hă, hă)
SV: Hai, şefu’, faci mişto de mine. N-ai zis matale în campanie că trebuie să modernizăm statul?
TB: Aşa am zis, da…
SV: Păi, asta fac şi io. Ce sa fac cu babetele alea obosite de la biroul de presă, cu toţi mâhniţii ăia de prin minister. Aduc şi eu d-ăştia pe val, din mainstream…
TB: Vezi că noi suntem cu Nabucco.
SV: (nu înţelege, aşa că îşi reia ideea) …cu melodii de top, băieţi cool.
TB: Nu eşti prost deloc, mă, chiar dacă vii de la liberali. Strategia ar trebui adoptată de toate ministerele. Zi-mi şi mie numărul lui Boc, că mereu îl uit. (Boc bagă capul pe uşă: m-aţi strigat, şefu’?)
TB: Dă-mi şi mie numărul tău să te sun.
EB: 072…
TB: (Hă, hă, hă) La ce să te mai sun, mă, dacă eşti aici? (Hă, hă, hă) Fii atent, Seba a avut o idee bună cu Gheorghe şi Bittman. Să faceţi la fel la toate ministerele.
EB: Sigur, este o idee foarte bună (invidia îi umple ochii de lacrimi)…
TB: Face parte din proiectul de modernizare a statului, aşa să le spui.
EB: (cu vocea încă tremurândă, dar fericit că a priceput care e şpilul) mă gândisem şi eu la ceva asemănător, să îmbunătăţim puţin comunicarea cu populaţia…
TB: cu românii, nu cu populaţia. Ro-mâ-nii
EB: …ro-mâ-nii… cu românii, folosind vedete autohtone. Chiar am început cu Honorius…
SV: (vede cum i se fură momentul de glorie, licitează) Vedeţi că eu o să mai angajez acum o trupă de dansuri moderne, am nevoie la ANAF. Mă mai gândeam şi la nişte raperi d-ştia marfă (e întrerupt de Boc).
EB: O să discutăm toate propunerile într-o şedinţă de guvern, nu poate să facă fiecare ce vrea, trebuie să fim consecvenţi cu linia partidului.
TB: (priveşte către Vlădescu) Să le faceţi o propunere şi celor cu „Dacă aş fi pentru o zi preşedinte”, îmi sunt simpatici.
EB: (către Vlădescu) Neapărat să-i contactezi şi pe cei cu „Dacă aş fi pentru o zi preşedinte”.
Discuţia este întreruptă de o secretară: Domnii de la FMI întreabă cât mai trebuie să aştepte, sunt aici de o oră.
miercuri, 13 ianuarie 2010
marți, 5 ianuarie 2010
O melodie
Daca nu le ai pa metale las-o
Lu fi-miu ii placu acum vro juma din daylight-ul lui. Mie de asemenea imi place. Si foarte mult. Da, devin townsend is underated.
PS: Pt ca am primit reclamtii de la aia care fac comfuzie intre arabeasca si manea va zic voo ca melodia din dreapta, de la "muzica de azi", este din coloana sonora de la the fifth element. Snobi tristi. Vorba unuia care posteaza pe youtube sub video, e mare lucru s vezi un om care zambeste cand canta. Is putini. Se vede ca-i place sa cante, in pana me. Tare. Macsim. \m/
Lu fi-miu ii placu acum vro juma din daylight-ul lui. Mie de asemenea imi place. Si foarte mult. Da, devin townsend is underated.
PS: Pt ca am primit reclamtii de la aia care fac comfuzie intre arabeasca si manea va zic voo ca melodia din dreapta, de la "muzica de azi", este din coloana sonora de la the fifth element. Snobi tristi. Vorba unuia care posteaza pe youtube sub video, e mare lucru s vezi un om care zambeste cand canta. Is putini. Se vede ca-i place sa cante, in pana me. Tare. Macsim. \m/
vineri, 1 ianuarie 2010
Godspeed
Did God have a choice in creating the universe? Imagine the Old One sitting at his control console, preparing to set off the Big Bang. "How fast should I set the speed of light?" "How much charge should I give this little speck called an electron?" "What value should I give to Planck's constant, the parameter that determines the size of the tiny packets -- the quanta -- in which energy shall be parceled?" Was he randomly dashing off numbers to meet a deadline? Or do the values have to be what they are because of a deep, hidden logic? These kinds of questions come to a point with a conundrum involving a mysterious number called alpha. If you square the charge of the electron and then divide it by the speed of light times Planck's constant, all the dimensions (mass, time and distance) cancel out, yielding a so-called "pure number" -- alpha, which is just slightly over 1/137. But why is it not precisely 1/137 or some other value entirely? Physicists and even mystics have tried in vain to explain why.
top ten
Abonați-vă la:
Postări (Atom)