...pentru ca daca un oltean de pe valea pe care ai via nu mai are rabdare si trece la cules cu gandul la orgia bahica ce-l asteapta, trebuie musai sa o culegi si tu. O vie lasata printre ultimele e garantat culeasa de ceilalti olteni pana la ultimul bob.
Ajungi sa culegi strugurii necopti. De-aia zaibarul e uneori mai acru.
Ce amestec are Germania aci? Pai si la ei se intampla la fel.
De unde vine cuvantul "smecher"
Defapt, legatura dintre Germania, Oltenia si vin e una foarte veche. Asa s-a nascut unul dintre cele mai de succes cuvinte romanesti - smecher etimologie. Numai ca dex0nlain traduce prost cuvantul german "schmecker" cu sensul de "persoana cu gust rafinat". Mai aproape de adevar e "degustator", pentru ca d-acolo vine varianta romaneasca.
Pe scurt, "pe timpuri", nemtii veneau in sudul Romaniei sa cumpere vin bun si ieftin. O treaba de succes care pana la urma i-a indemnat pe olteni sa boteze vinul. Usor, usor, pana neamtul si-a dat seama ca furnizorul ii da jumate vin jumate apa.
Ca sa nu-si mai ia teapa, neamtul a schimbat foaia si si-a luat dupa el de-acasa un schmecker, un degustator de vin.
E, nu toti nemtii au aplicat la solutia asta. Asa ca, la data stabilita oltenii stateau calare pe poarta in asteptarea musteriului german. Daca la primul dintre ei, cumparatoru scotea arma secreta la inaintare si-l prindea cu ocaua mica, incepea raspandirea vestii proaste, din poarta in poarta: Ba, bagati-l p-ala bun c-a venit neamtu cu smecheru' dupa el.
De-aia smecher inseamna unul pe care-l apreciezi. Sau unul de care sa-ti fie frica.
De Maria Lataretu am auzit de la bunicii mei din Oltenia. Dar nu oricum, ca de cea mai mare cantareata de muzica populara care a existat. "Latareata" era pusa de-o parte. Ii stiu muzica. Dar tragica ei poveste, greu de aflat la vremea asta, am gasit-o intr-un comentariu pe Youtube la "Lie, ciocarlie" (chiar la videoclipul de mai sus).
Curand dupa ce s-a maritat, a ramas grea, si a nascut primul baiat: Gica. Spunea Maria Lataretu ca era atat de frumos, ca erau topiti dupa el.
A murit la doi ani si jumatate, pentru ca a racit si nu erau pe vremea aceea medicamente la sat.
Apoi, l-au avut pe barbatul meu, Ion. Apoi, o fetita, Mariuca, ce ii mostenea vocea si talentul, dar care a murit la sase ani, muscata rau de un caine. S-a intamplat acolo, la Lelesti, unde Maria si Tica isi lasau copiii in grija soacrei, cat ei cantau la Targu Jiu si, mai apoi, la Bucuresti (vorbim de anii '30, pana in razboi)
. Au urmat doua fetite gemene, moarte si ele la un an si jumatate, tot din lipsa de medicamente. Iar ultimul, un baietel, mort la trei zile dupa ce venise pe lume, a fost nascut la o nunta, unde Maria se dusese sa cante.
S-a impiedicat de un ciot, a cazut si a avut o nastere prematura. Pe urma, a pierdut doua case: una, la Bucuresti, pe care i-a facut-o una cu pamantul bombardamentul americanilor, si una la Targu Jiu, pe care si-a construit-o cu mare truda si sacrificii, vanzandu-si pretioasele costume populare lucrate cu mana ei, dar in care n-a locuit nici un ceas, pentru ca au venit comunistii si i-au nationalizat-o.
Melodia a fost preluata mai tarziu si "cumintita" de Maria Ciobanu. O versiune foarte reusita artistic, in care s-a si consacrat. Dar din care au iesit aspectele dure are vietii celeilalte Marii. Versiunea Mariei Ciobanu e cantata acum de Vitas , sau Andra, sau Traistariu , sau (surprinzator de frumusel) de Andreea Banica