Dupa doo vociferari ale nevestei ma trezesc in drum spre Universitate, cu presentimentul si, de ce sa mint, speranta ca va iesi nasol.
Ajung. Lume calma si agitatori agitati. Un copilandru tipa din varful statuii din fata TNB "Basescu la puscarie! Jos Basescu! Ne-a scumpit tigarile!".
Trec pe partea cealalta insotit de un amic din Generala zis Volvo (o sa stea/fuga cu mine pana tarziu). O doamna agitatoare imi intinde o coala alba s-o urc pe cablu unui nene cocotat pe arhitectura facultatii de geografie.
Pai, femeie, e goala harti. Da-mi ceva sa scriu pe ea. Grabita imi da un marker. Scriu cu chicoteli "Unde e Elodia, Basescule?" si i-o deplasez cocotatului. Ala o citeste, rade de se prapadeste si afiseaza "bannerul", fara probleme.
La fantana, un grup numeros de grizonati se agita de zor, intre ei.
- Cum a fost ma cand te pupai cu ala (basescu). Va tineati de brat.
- Nu e ba adevarat.
- Baaaa, iti arat inregistrarea.
(...)
- Tu stii ce-i ba aia operatie de colon??? Stii??? Nu mai vorbi!
Erau revolutionari oldschool. Cu basti de tovarasi si tot tacamu, plangand dupa colonu Binefacatorului Iliescu. Multi.
Prima petarda. "Volvo, tin-te ca acum incepe". Alte petarde, pietre si o incendiara aterizeaza in cordonul de jandarmi din fata TNB.
Se calmeaza aici si se deschide frontul catre Unirii. De-aici fuga in sus si in jos. Cand intre ultrasi, cand intre jandarmi. O data fugeam de gazele trase de jandarmi, o data ma bagam dupa masini sa nu-mi iau pietre de la ultrasi.
Bulevardul incepuse deja sa arate ca un camp de razboi si avea sa fie devastat pana la urma. Dau de Rogozanu si suntem impinsi de jandarmi catre Universitate. Aici iau un coniac cu agresivii de Popan, Deoanca si Dulamita. I-am facut poza dreptaciului Ripa alaturi de idolul lui, Remus Cernea. Ma plictisesc, deci, in Universitate si plec iar la macel.
Nu zic care gasca a fost mai simpatica.
Zic doar ca doi jandarmi m-au pus pe perete cu pulanu la gat pt ca-i filmam cu telefonu cand bateau si puneau la pamant un "grup" de boschetari gasiti intr-o toaleta dezafectata si etichetati ca "ultrasi". Trebuia sa prinda si ei pe cineva. Sa aiva activitate.
Imaginea zilei: Un sef de-al lor face poza pe vine pentru presa. Apoi coordoneaza trupele care vin cu prizonieri din centrul vechi.
In Unirii, stau cu ultrasii. Au rasturnat o Dacie papuc si i-au dat foc. "E o vechitura care sta acolo de multa vreme. N-are benzina in ea". Chefuitorii din centrul vechi ies la strada si stau cu ultrasii la foc. Sawormeriile sunt inchise, dar un baiat face hotdogi la un ghiseu. E cacat pe el de frica. Dar toata lumea ii plateste. Cred ca e surprins. Iau si io doi. 5 lei. Vine o masina de pompieri sa stinga papucul. doi trei ametiti o iau la pietre in timp ce toti ailalti o aplauda. Opreste. Pompieru se da jos. Ultrasii fac culoar sa treaca masina. Aplauze iar.
Gloata o ia spre Universitate prin centrul vechi. Badigarzii sunt transpirati in usile restaurantelor. Inghit in sec si au ochii bulbucati. Scandeaza si trec pe langa doi politisti din centrul vechi. Erau ingroziti. Nimeni nu le-a zis, in schimb, nici un cuvant. Nici o proprietate privata n-a fost atinsa. Ba imi amintesc ca mai devreme unu daduse foc unui brad aproape de o masina. Au tipat toti la el si au luat bradul de-acolo.
S-a facut 12. Ma indreptam spre casa pe Kogalniceanu unde se masase toata politia din bucuresti si o tona de jandarmi. Iar ma opresc. Probabil pentru ca purtam gluga, esarfa pe fatza si mers de Giulesti.
- Dvs. mergeti cu noi
- Nu zau? Ia legitimatia.
- Aveti buletin? Bineinteles.
- Ia uite, ai esarfa.
- Pai daca dati cu gaze...
- Ai aruncat tu cu o piatra hehe, zice un jandarm burtos din spate
- Cu ce-am aruncat ma?!
- Beeei ati/am facut armata impreuna?, a intrebat tot el sau altu din spate
- Lasati-l sa treaca, zise ala care m-a legitimat.
Am luat cu mine doi baieti. Altii n-au fost atat de norocosi. Aveam sa aflu azi ca filtrul ala a ridicat tot ce misca, inclusiv femei de 50 de ani.
Ma suna mama la 12 si putin. "Unde esti? La politie, bineinteles. Cum adica esti la politie?? Stai linistita ca-s in bar in Regie. Viu intr-o juma de ora - o ora".
S-au intamplat mai multe lucruri. Dar imi aduc aminte de ele abia acum si mi-e lene. Multa fuga, multe lacrimi. O experienta extraordinara. Marcanta
